Chistul dentar sau chistul radicular apare atunci cand caria netratata se complica cu afectarea tesutului de la varful radaciniidintelui.

Bacteriile ce difuzeaza la acest nivel induc formarea unei membrane in interiorul careia se cumuleaza lichid. Deseori, aparitia si evolutia chistului radicular trece neobservata, deoarece pacientii recurg de la prima durere la automedicatia cu antibiotic si antiinflamator fara a consulta medicul.

Astfel, are loc o crestere progresiva a procesului patologic, fara manifestari clinice evidente sau cu manifestari clinice usoare, frecvent ignorate de catre pacienti .

In alte cazuri, chistul apare dupa extractia dintelui cauzal, atunci cand un rest mic din tesutul infectat de la varful radacinii ramane la nivelul osului si isi continua evolutia. Acest tip de chist se numeste chist rezidual.

Chistul radicular se trateaza chirurgical, indepartarea acestuia realizandu-se sub anestezie locala, prin intermediul unei proceduri denumite chistectomie. In cadrul acestei proceduri, se extirpa continutul chistului si membrana chistica in totalitate.

Inainte de a ajunge la chistectomie, medicul va indica si tratamentul medicamentos corespunzator si, respectiv, al radacinilor aflate in contact direct cu chistul sau in imediata vecinatate a chistului.

Investigatiile radiologice sunt absolut necesare pentru stabilirea dimensiunilor chistului si a raporturilor acestuia cu structurile de vecinatate.

Chistul radicular si cel rezidual reprezinta focare de infectie ce necesita indepartarea chirurgicala sub protectia antibioticelor, precum si dispensarizarea pacientului, pentru a se urmari vindecarea defectului osos.

In cazurile in care nu se intervine la timp, chisturile osoase cresc in volum, deformeazacorticala osoasa, se pot suprainfecta si manifesta sub forma abceselor repetate sau pot duce chiar la fractura in os patologic